Alunec

Alunec,alunec fara sa imi dau seama unde ma duc,daca mai raman in viata sau moartea ma va lua cu ea…E un taram nou,cu oamenii noi ce se uita mirat la mine.Parca am renascut,insa intr-o alta lume…Este un ceas de taina,limbile ceasului se misca greu,totul are o viteza aproape de stagnare.Din existenta mea se rup bucati,imi aduc aminte cine sunt,de unde vin,insa nu stiu unde ma duc…nimeni nu vrea sa imi spuna,toti ma tin in suspans…Cerul ma invaluie cu o haina albastra,insa eu datoare fiind de mine,vreau sa merg goala.Goala de sentimente,de trairi,de haine.

Dintr-o data totul se face alb,lumina ma vindeca cu albul ei imaculat,ma adaposteste ca pe o straina ce am devenit si alunga randuri de fiinte ce m-au tradat.

Imi vreau viata inapoi,o cer cu ardoare…Vreau sa traiesc din nou in viata mea,sa uit in ea,sa iert in ea,sa chem muzele dureri pana devin un ghem de carne.