Black or White?

     Ochii capitanului Falkenburg acoperiti de valul intunericului absorb substanta neagra a noptii si fetele zarurilor care se misca pe masa de lemn uda si mancata de cariile timpului. Exactitatea cu care priveste spre pierzanie poate sugruma pe oricine, nu vrea sa i se dizolve norocul. Lichidul din halba mare tremura, iar afara furtuna se instaleaza valurile mancand din tot ce prind, cerul traind in extaz intr-un dans cu tunetele si cu fulgerele. Corabia se misca din ce in ce mai repede, incat zarurile ultime i-au adus capitanului inca o pierdere. Dand cu pumnul greoi in masa, scrajnind din dinti, tulburand niste cuvinte de neinteles aproape ca-l insfaca de grumaz pe subcapitan. Usa compartimentului se deschide zgomotos si lasa sa se vada un tanar aproape inghetat de frica din care se scurge apa. Cu tremurul in cuvinte, striveste in maxilare cateva sunete:       "Capitane, oceanul isi dezlantuie ura adevarata si din el se scurg siroaie de tenebre. Tr...

     "Te-ai gandit vreodata sa fim pasari? Sa zburam in inaltul cerului pana dam de marginile raiului si sa intram fara lesul pamantean in cimitirul acela alb? spunea ea inelandu-si buclele roscate pe degetul mare. Emotiile cutreierau prin ochii ei, dar neavand curajul sa si le arate le tinea inchise inghitind chei nesfarsite. Era bine sa nu stie nimeni de ce simte, avea protectie, ce-i trebuia mai mult?"       "De unde stii ca raiul este un cimitir? Poate fi doar o stare de bine parsiva, sau un intuneric vulgar. replica el, dezordonand speranta domnisoarei care-l privea acum desculta de orice caldura. Unduirea vazului grava o vedea ca pe un artefact plin de scame."     "Esti un pesimist convins care nu si-a inchis starea cristalizata. De ce sa nu crezi macar o data intr-o iluzie poate facatoare de minuni? Cartile acelea care insumeaza niste concepte, false bucurii si somnolente degradarii sunt de fapt nimic. Doar n-o sa iti dedici viata stud...

     O balerina isi unduie bratele facand miscari precum ale unui inger ce poate cadea din ceruri in orice clipa. Cearcanele ochilor, morminte ale oboselii ingroapa doua safire, buzele sale rubinii se misca usor parca in bataia unei brize. Dansa parca in ritmul sunetelor, atat de intens incat te pierdeai hipnotizat in frumusetea buclelor negre si a miscarilor angelice demonice. Simetria sa era exacta, construita parca sa acopere o catedrala in ani de munca. Simtea ca trebuie sa ia o pauza asa ca cu ultime influente se opreste, iar odata cu oprirea sa timpul sta pe loc. Din capatul salii apare un domn sobru, lipsit parca de grija zilei de maine avand in maini un contract imaculat.      "Impresionante miscari ce-ti desarvarsesc caracterul de superior al rasei tale. Te urmaresc de ani intregi si pe langa tine eu par un lepros care vrea sa iti puna in ghips niste oportunitati. Sunt plin de framantari in ceea ce te priveste si nu te vreau inchisa in aceasta sala...