Translate

joi, 2 octombrie 2014

Sa ma lasi sa...

Sa ninga si sa curga in noi durerea,sa se strecoare prin vaduri ale sufletului si sa impodobeasca gandurile cu ce este mai rau,albul sa fie acoperit de namolul din vorbe,asta da pedeapsa.Sa iesim cu mainile intinse cerand mila,sa construim fortarete ale amintirilor si sa ne inchidem in ele,sa fugim cu umbrele pe munti,dar intotdeauna sa fim mai inapoi ca altii.Sa ne ascundem dupa miraje si sa nu mai putem gasi realitatea nicicand,sa murmuram cu glas aproape de sfarsit cantecele ce ne-au consacrat anii de fericire,esecul sa existe in intunericul luminii interioare.Sa fugim mereu de nimic,sa intalnim nimicul,sa ne plictisim de fapte,sa dorim inexistentul,macar sa credem c-am fugit de personalitatea noastra.Sa strigam puternic du pace credem,apoi sa nu mai credem nimic,sa numeram secundele si sa le asteptam pe altele.Sa ma lasi sa te sarut,iar tu sa te lasi pe spate,urmele de ceata lasate pe podea sa fie doar tatuaje ale pamantului,sa ma lasi sa te ratacesc prin mine milenii intregi,apoi sa te strig inainte de tarziu.Sa ma lasi sa ma topesc intr-un secol ca un fulg de nea,sa renasc in crematoriu.Sa ma lasi sa ma trezesc in asfintit cu un sirag de somn pe ploape…Sa ma lasi sa te cunosc,chiar daca as ramane in purgatoriu.